Ion Vişan-Miu

Ion Vişan-Miu (n.3 mai 1908, comuna Coloneşti, judeţul Olt – d.17 decembrie 1966, Bucureşti).

Fiul lui Predilă şi Rada. Fratele Elenei.

Absolvent al şcolii primare din comuna Coloneşti (1914 – 1918) şi Şcolii Comerciale “Nicolae Kretzulescu” din Bucureşti.(1918 – 1922).

Incorporat în serviciul militar (1922).

19 iulie 1922 – 1 mai 1925: practicant cu salariu al societăţii de asigurări „Generala”.

1927-1928: salariat la Banca Steaua, birou de vămuire.

1928-1935: salariat la Biroul de Vămuire Alexandru Bădulescu.

1935-1941: salariat la Biroul de Vămuire EXPRESS IMPORT.

Iunie 1941-iulie 1943: concentrat în armată.

28 iulie 1942: a înfiinţat o „firmă individuală”, Ioan M. Vişan, pentru „comerţul de birou de vămuiri şi expediţiuni pe lângă Vama-Bucureşti-Poşta” (sediu: str. Basarabiei nr. 45), înregistrată în registrul de firme al Oficiului Registrului Comerţului [Camera de Comerţşi Industrie din Bucureşti, adresa: str. Bursei 4], la „folio nr. 2214 din 28 iulie 1942”.

 8 iulie 1943: Prin Decizia Ministerială nr. 920771, „se autoriză D-l. Ion M. Vişan să înfiinţeze pe lângă acea vamă (Vama-Bucureşti-Poşta) un birou de vămuiri”.

20 februarie 1945 – 1 septembrie 1949: „declarant vamal” al Colectivului Declaranţilor Vamali din Sindicatul Salariaţilor din Transporturi.

 21 septembrie 1949 – 1 octombrie 1950: magazioner al Cooperativei „Şantierele Populare”..

 2 octombrie 1950 – 12 ianuarie 1955: referent tehnic la „Industrialimport” (întreprindere de stat pentru comerţul exterior).

Soţul Elizei Laslo (c.8 octombrie 1942). Tatăl lui Constantin (n.21 mai 1945) şi a lui Radu (n.5 mai 1952).