Versuri: Adrian Păunescu; Muzica: “debutanți anonimi” de la Cenaclul Flacăra
REFREN
Tu Ardeal, tu Ardeal, îţi suntem oşteni,
Templu sfânt, templu sfânt, munţii Apuseni.
Că tu ne eşti vatră şi din piatră-n piatră,
E tăria unui neam de moţi,
Asta-i ţara noastră, noi nu stăm în gazdă,
Horea nostru-i risipit pe roţi.
(REFREN)
Ne-au furat barbarii, ne-au căznit mai marii,
Dar avem în piepturi şapte vieţi
Ne vibrează-n sânge, pân’ la Putna plânge,
Clopotul ce bate la Râmeţ.
(REFREN)
Nu vrem răzbunare, dar atât ne doare,
Că se pierde amintirea-n val.
Doamne dă-i tărie, unei mâini să scrie,
Biblia latinului Ardeal.
(REFREN)
Râuri cresc purtate, ţări ce nu sunt toate
Dar veni-vor şi mai bune veşti
Pentru toţi românii care-şi sunt stăpânii
Soarele răsare-n Bucureşti.
(REFREN)
Unde-i Avram Iancu, să mai frângă rangul,
Celor ce Ardealul vor pustiu?
Iată că răsare, Iancu din oricare,
E-n puterea fiecărui fiu.
(REFREN)
Pentru această ţară, poate să şi moară,
Fiecare dintre noi râzând.
Restul e dorinţă, de îngăduinţă,
Şi să fie pace pe pământ.
(REFREN)
Nu uitaţi aceasta, dreaptă ne e brazda,
Ce-am lucrat cu ale noastre mâini.
Fiecare munte ştie aici să cânte,
Imnul „Deşteptaţi-vă români”.
(REFREN) (X2)
