Ploi cu Bombe

Acum o să vă spun despre celelalte 5 bombardamente asupra Bucureştiului din anul 1944. Deşi nu au fost la fel de dezastroase ca cel de pe 4 aprilie 1944, au provocat oricum mari daune.

Pe 15 aprilie 1944 a avut loc al doilea mare bombardament anglo-american asupra capitalei. În acesta, Universitatea Bucureştiului a fost aproape distrusă. Avioane P-61 Black Widow[1] au folosit bombe incendiare pentru a provoca mari daune capitalei.

Pe 10 iunie 1944 a avut loc al treilea bombardament. După ce au escortat avioane B-24 Liberator, avioane P-51 Mustang[2] şi P-38 Lightning[3] au bombardat ţinte între Bucureşti şi Dunăre. Aviaţia nu avea o ţintă exactă.

Pe 28 iunie 1944 a avut loc al patrulea bombardament. Al 464-lea grup de bombardament a bombardat rafinăria “Petrolul Prahova”, iar al 485-lea grup de bombardament a bombardat “Rafinăria de Petrol Titan”.

Pe 31 iulie 1944 a avut loc al cincilea bombardament. Au fost bombardate 2 rafinării de petrol din Bucureşti, concomitent cu alte 2 bombardamente. Asemenea bombardamentului predecent, aviaţia avea ca ţinte rafinării de petrol.

Pe 6 august 1944 a avut loc al şaselea şi ultimul bombardament al aviaţiei anglo-americane asupra capitalei. 60 de avioane al operaţiunii FRANTIC au bombardat căi ferate din Bucureşti-Ploieşti, precum şi triajul[4] oraşului Craiova[5].

Câte bombardamente au suferit bunicii mei! Şi, de parcă 6 bombardamente nu ar fi fost suficiente, pe 23 august, după ce Ion Antonescu a fost arestat şi România s-a alăturat trupelor Aliaţilor, întorcând armele împotriva Germaniei, bombardiere Luftwaffe[6] bazate la Otopeni[7] atacă Bucureştiul.

Luftwaffe mai bombardează capitala şi pe 24 august, dar s-a oprit când sediul lor a fost bombardat de Aliaţi. În bombardamentul german, Teatrul Naţional a fost distrus, iar Palatul Regal, Palatul Victoria şi Ateneul Român au fost grav avariate.

Pentru patru luni, Bucureştiul a avut ploi cu bombe în loc de ploi cu apă. În final, nu cred că au meritat atâtea bombardamente. De ce să le cadă lui Ion şi Eliza bombe în cap? Mai ales că au fost nevoiţi să se mute, iniţial, într-o mansardă.

Voi încheia acest capitol tot cu cuvintele lui Gheorghe Zane: “Bombardamentul din 4 aprilie şi cele următoare n-au adus, cred, nici un folos militar anglo-americanilor. O serie de crime inutile, comise în numele eliberării Europei” [8].

 


1 = tip de avion de luptă nord-american, folosit din 1944 până în 1954, creat pentru intercepţie de noapte a altor avioane şi capabil să folosească radarul. Era denumit “Văduva Neagră”. A fost construit de Corporaţia Northrop.

2 = tip de avion de vânătoare cu rază lungă ce a intrat în serviciul forţelor aeriane aliate în al Doilea Război Mondial, folosit din 1942 până în 1984. Era denumit “Mustang”, după un cal sălbatic din America de Nord. A fost construit de Aviaţia Nord Americană.

3 = tip de avion de vânătoare american, folosit din 1942 până în 1965, cu două motoare şi o nacelă centrală care conţinea carlinga şi armamentul. Era denumit “Fulger”. A fost construit de Corporaţia Lockheed.

4 = staţie tehnică de cale ferată în care se garează materialul rulant, se descompun şi se recompun trenurile de marfă sau de călători. Cuvântul provine din francezul “triage”.

5 = reşedinţa judeţului Dolj. Pe teritoriul oraşului s-a aflat oraşul geto-dac şi daco-roman Pelendava. Oraşul a fost pentru o perioadă capitala Olteniei.

6 = aviaţia germană.

7 = oraş din judeţul Ilfov. Era cunoscut iniţial ca şi satul Hodopeni. În secolul XVIII apare denumirea de Otopeni. Până în 1908, comuna Otopeni era alcătuită din 2 sate: Otopenii de Jos şi Otopenii de Sus. În 1908, apare în alcătuire şi satul Odăile.

8 = apud „4 Aprilie 1944 – Nu trebuie uitat”, Prof. univ. dr. Ioan Scurtu (Revista Clipa, Aprilie 2009): http://www.revistaclipa.com/1318/2009/04/istoria-clipei/4-aprilie-1944-nu-trebuie-uitat

MIC DICŢIONAR DE TERMENI AVIATICI

nacelă = carenaj care conţine grupul motopropulsor al unui avion. (francezul “nacelle”)

carenaj =  înveliş aplicat unui corp în vederea micşorării rezistenţei aerodinamice. (francezul “carénage”)

carlingă = cabină pentru echipajul unui avion. (francezul “carlingue”)

grup motopropulsor = ansamblu format dintr-un motor cu ardere internă şi o elice cuplată cu acesta.

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în II. Ion Vişan-Miu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s