Copilăria în Piteşti

Bunica mea s-a născut în anul 1916, anotimpul primăvara, luna martie, ziua 25, în timpul Primului Război Mondial – poate nu printr-o coincidenţă chiar de Bunavestire -, în oraşul Piteşti [1], reşedinţa judeţului Argeş.  Bunica mea nu a fost singurul copil al străbunicilor mei. Pentru Ana Laslo, pe 25 martie 1916 se năcuse draga ei suroară. Eliza şi Ana s-au iubit foarte mult. “Neti” i se spunea Anei, surorii mai mari a Elizei. Eliza şi Neti au avut numai amintiri plăcute din copilăria lor în oraşul Piteşti. Ei stăteau într-un loc liniştit, cu vegetaţie, aer proaspăt, şi o apă curgătoare, râul Argeş[2]…. într-adevăr, cum să nu fii fericit într-un astfel de loc? Cele mai frumoase amintiri din copilăria bunicii mele su fost plimbările cu bunica ei pe malul lacului. În timp ce mergeau, stră-străbunica mea îi arăta tot felul de plante. Ea ştia să prepare tot felul de preparate şi alifii, şi a învăţat-o şi pe Eliza multe din acestea. Bunica mea a învăţat să recunoască şi să folosească aceste plante, cum ar fi pătlagina[3], coada şoricelului[4], floarea de tei[5], mătasea porumbului[6], gălbenele[7] şi fel de fel de alte plante pentru care mi-ar trebui o carte întreagă ca să le menţionez. Până la urmă, plantele medicinale pot să facă “minuni”.


1 = curs de apă din sudul şi sud-estul României, afluent al Dunării, care izvorăşte din Munţii Făgăraşi. Ifluenţii săi de stânga sunt Buda, Valea cu Peşti, Valea Lupului, Limpedea, Chiciura, Vâlsan, Râul Doamnei, Cârcinov, Budişteanca, Sabar, Câlnău, Dâmboviţa şi Rasa, iar afluenţii de dreapta sunt Capra, Cumpăna, Valea lui Stan, Arefu, Băneşti, Bascov şi Neajlov. 2 = unul dintre cele mai vechi oraşe din România. Acesta era cel mai puternic centru al activităţii umane în paleoliticul inferior în Europa. În perioada daco-romană, oraşul a făcut parte din provincia Moesia Inferior, iar mai târziu din Dacia Malvensis. A fost atestat documentar din 20 mai 1388, când domnul Mircea cel Bătrân a întărit Mânăstirea Cozia. În oraş au avut proprietăţi numeroşi boieri şi dregători. Între 1512 şi 1521, domnul Negoiu Basarab a contruit la Piteşti o curte voievodală. În 1746, Piteştiul avea în jur de 1250 de locuitori, în 1824, aproximativ 5000 de locuitori, iar la recensământul din 1859, avea 7229 de locuitori. După Unirea Principatelor din 1859, Piteştiul a continuat să se dezvolte, iar din acea perioadă până în perioada interbelică, a fost un centru al Partidului Naţional Liberal.

3 = plantă erbacee folosită pentru cicatrizarea rănilor. Cuvântul provine din latinul “plantago” + “ginis”.
4 = plantă erbacee folosită pentru vindecarea afecţiunilor stomacale.
5 = flori albe sau gălbui ale arborelui tei, folosite pentru reglarea tensiunii arteriale şi regenerare psihică.
6 = smoc de la ştiuletele de porumb, folosit pentru vindecarea afecţiunilor renale.
7 = plantă erbacee cu frunze galbene, folosită pentru tratarea afecţiunilor dermatologice.

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în I. Eliza Laslo și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s