Deportaţi în Siberia

Anul 1944. Lipsa semnării armistiţiului cu Uniunea Sovietică, în ciuda arestării mareşalului  Antonescu şi emiterii “Proclamaţiei către Ţară” (23 august), a lăsat Armata Roşie încă în stare de beligeranţă cu Armata Română, fapt ce dus la capturarea de către ultimii a 130.000 de militari români şi deportarea lor în Siberia. Printre aceştia, se aflau soldaţii Marin şi Ion Mitroi.

            Închişi în lagărele din pustiul siberian, soldaţii români aveau mici şanse de a fi eliberaţi prea curând (lucru de care erau conştienţi). Într-un moment de neatenţie din partea ruşilor păzind închisorile, Marin şi Ion au reuşit să evadeze. Pentru a nu fi prinşi de trupele sovietice, cei doi fraţi s-au supus unui regim de ascuns ziua şi mers noaptea, mâncat rudimentar şi băut zăpadă topită. În cele din urmă, au ajuns într-o Românie semnatară a Armistiţiului cu Aliaţii (12 septembrie).

 

            După terminarea războiului, România a intrat în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice (alături de Ungaria, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia). Acest lucru s-a datorat nu armistiţiului de la 23 august 1944, ci greşelii mareşalului Ion Antonescu de a decide intrarea oarbă a ţării în al Doilea Război Mondial Mondial de partea Axei, din dorinţa a recupera teritoriile pierdute (Basarabia, Transilvania de Nord), şi a trece dincolo de râul Nistru, obligând armata română a a lua parte la dezastrul bătăliei de la Stalingrad (fără a declara ieşirea ţării din război încă de la încheierea Operaţiei Barbossa de eliberare a teritoriului nistro-prutean, încă din 1941) în speranţa recâştigării pământului ardelenesc cedat Ungariei horthyste (teritoriu pe care Hitler nu intenţiona a-l reda României, în ciuda preferinţei sale pentru mareşalul român deasupra prinţului-regent maghiar, sperând mulţumirea lui cu integrarea regiunii Odesa în teritoriul ţării şi includerii României în cadrul federaţiei de state a celui de al Treilea Reich).

            “Prefer să mor în mocirlă într-o Românie Mare decât să mor în paradisul unei Românii mici”. Acesta a fost principiul ducerii a acestui război de către un auto-declarat “adept al Căpitanului”, anti-rus şi anti-semit înverşunat, naţionalist extremist cu un “comportament sinusoid” care, în alianţa avută cu Reichul, s-a lăsat atras în masacrarea evreilor şi ţiganilor (v. masacrul de la Odesa), a făcut greşeala de a declara război Statelor Unite ale Americii (atrăgând bombardamentele de la Ploieşti şi Bucureşti), nu a reuşit să scoată ţara din război la timp (tratativele începuseră în 1944) şi, izolând opoziţia condusă de Iuliu Maniu şi camarila Regelui Mihai I, nu a colaborat cu co-naţionalii săi în interesul patriei, ducând astfel la deznodământul tragic al execuţiei sale la Jilava şi abdicării silite a Majestăţii Sale la 30 decembrie 1947.

            De fapt, dezechilibrul geopolitic al României a început odată cu acceptul de către Regele Carol al II-lea a ultimatului sovietic de cedare a Basarabiei (deşi armata română era mobilizată şi dornică să lupte) [1] (dur criticată de către mareşal). Nu numai că acest teritoriu a rămas pierdut (dar nu pe vie), dar “paradisul unei Românii mici” a fost pierdut de asemenea. Totuşi, parafrazându-l pe istoricul Bogdan Petriceicu Haşdeu, “Greşelile născute din iubire de patrie le iartă şi Dumnezeu din Cer”. Dacă acest citat este adresat unei colectivităţi, vă aduc în vedere şi un citat mai personal: “Amintirea suferinţelor tale păstreaz-o bine: e comoara cea mai scump plătită” (Nicolae Iorga).

 

Notă: [1] „[….] o rezistenţă militară, chiar şi pe linia Prutului sau a Siretului, ar fi avut consecinţe geopolitice nebănuite pentru cursul istoriei acestor pământuri şi chiar a Europei Centrale şi de Est. Rezistenţa militară ar fi facut din România o a doua Finlandă, şi ar fi redat poporului şi armatei sale onoarea şi demnitatea înjosite şi terfelite în ruşinoasa retragere din iunie 1940. […] În pofida deciziilor politice din perioada 26-28 iunie 1940, merită să nu se uite faptul că, totuşi, Armata Română a dorit să lupte, s-a pregatit de luptă însă a fost împiedicată de o decizie extrem de nefericită şi controversată (dezaprobată chiar de Regele Carol al II-lea dar votată de către Consiliul de Coroană ales de Majestatea Sa – n.n.V.M.T.: “”Consider că se face o foarte mare greşeala de a ceda fără nici o rezistenţă aproape un sfert de ţară, dar mă văd copleşit de avizul marii majorităţi a acelora cărora le-am cerut sfatul”)” (Constantin Corneanu, “Executat Nistrul? Complet Nistrul”, revistaI STORIE ŞI CIVILIZAŢIE, Anul III, nr. 23/august 2011, p.36)

Reclame

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în Partea III: Tifosul războiului şi ciuma comunismului și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s