Capitolul 18: Distinsele fiice ale Tulcei

Bunica mea şi-a cunoscut majoritatea colegelor atât prin cadrul instituţional cât şi cel orăşenesc, al comunităţii. De exemplu, Cristina “Tuţa” Tarabulea îi era atât colegă cât şi vecină de stradă (cu trei case mai sus), iar Macrea Mimoza, tot colegă, era fiica unor proprietari de vaci, vânzători de lapte, cunoscuţi dinainte [*].          Dintre colegele bunicii mele, viitorul cel mai strălucit l-a avut Virginia “Gina” Antoaneta Biava, fiica unor italieni (Ricardo Biava [1] şi Maria, născută Zampieri), o elevă ambiţioasă, devenită profesoară de matematică şi directoare [2].

            Dintr-o clasă paralelă, o pot aminti pe Florica Grigorescu, fiica Măndiţei, sora mai mică a Mioarei Grigorescu, elevă briliantă, devenită lingvist [3], soţia foneticianului şi etimologului Andrei Avram (n.1930), mamă a trei copii, Alexandru, Andrei şi Petru.

__________________________________________________________________________________

* Alte colege: Barie “Bari” Mustafa, dintr-o familie de turci (avea o soră mai mare), transferată la Liceul Industrial (pentru însuşirea unor deprinderi manuale, în detrimentul de cunoştiinţe teoretice).

* Alte vecine: Mioara Panait, fiica unui subofiţer (la o distanţă de o casă).

1 = Ricardo Biava, absolvent a trei ani de politehnică, pasionat de tehnica proiecţiei cinematografice, este recunoscut ca cel care a adus primul aparat de proiecţie cinematografică în oraşul Tulcea, în anul 1910, într-o sală a clădirii armeanului Aivazian (pe partea stângă a străzii Babadag). A funcţionat în Cinematograful “Coef” (pe strada Carol, în clădirea negustorului Vârnav) în 1912 – 1916, asociat cu inginerul Franzone, şi în “Cinematograful Regal”, în 1918 – februarie 1920 (ca asociat al lui Vârnav) şi martie 1920 – 1929 (ca angajat al comitetului Liceului “Principelui Carol”, care a cumpărat localul, aparatura şi mobilierul), până când a fost înlocuit de Stavru Stavriano [“Cinematografele tulcene”, Constantin Găvanea, Revista PHOEBUS (aprilie 2007), pag. 22 – 24]. Înainte de anul 1932, s-a căsătorit cu Maria Zampieri şi, după naşterea fiicei sale în oraşul Sulina, s-a reîntors la Tulcea împreună cu familia în anul 1937.

2 = Dima Virginia Antoaneta (n. 10 iunie 1932, Sulina), absolventă a unei şcoli primare tulcene (1939 – 1943), Liceului “Principesa Ileana” (1943 – 1951, cu “Diploma de fruntaş la învăţătură pe ţară”) şi Facultăţii de Matematică – Fizică “C.I.Parhon” din Bucureşti (1951 – 1957). Profesoară de matematică la Şcoala Medie nr. 1 Tulcea (noua denumire a Liceul Mixt Tulcea) (1957 – 1988), director – adjunct (1959 – 1963), director (1963 -1977) cu studii şi probleme de activitate metodică (1982 – 1988), cu delegaţie (1987 – 1988). În timpul directoratului, a îmbunătăţit baza materială a şcolii, prin instalarea încălzirii centrale (1964–65), înlocuirea tuturor planşeelor de lemn cu planşee din beton (1968-76), construirea unei săli de sport (1969), unui nou corp de şcoală cu 9 săli de clasă, 4 laboratoare, un atelier de lucru manual şi un depozit de material didactic (1969-70), unei clădiri aferente cu ateliere-şcoală, cuprinzând un spaţiu pentru bibliotecă şi un “muzeu de istoria şcolii” (1973), amenajarea a 5 cabinete de studii pe specialităţi, dotate cu mijloace didactice audio-vizuale moderne (1972–77), renovarea şi achiziţionarea de mobilier modern pentru sala de festivităţi (1976). De asemenea, a antrenat elevii şi cadrele didactive în activităţi culturale, prin înfiinţarea revistei bianuale a liceului (1967), reînfiinţarea fanfarei liceului (1969), introducerea evenimentelor aniversare de sărbătorire a ‘vârstelor rotunde’ împlinite de la naşterea lui Spiru Haret (1963) şi câştigarea numelui de “Spiru C. Haret” pentru liceul ei, cea mai veche instituţie şcolară românească din învăţământul dobrogean secundar, înfiinţată la 14 noiembrie 1883 (17 mai 1971). Autoarea lucrărilor: “Liceul ‘’Spiru C. Haret’’ Tulcea (1883 – 1983)” (cu Aurel Munteanu), “Viaţa unei şcoli tulcene: Liceul de Fete ‘’Principesa Ileana’’ (1897 – 1948)” (1994, cu Laetiţia Leonte – Mitan), “Sulina – Monografie” (două volume, 2011, cu Constantin Bondar şi Eugenia Iacovici Lungu)  [“Virginia Antoaneta Dima”, Personalia].

3 = Avram Mioara (n. 4 februarie 1932, Tulcea – d.12 iulie 2004, Bucureşti), absolventă a Liceului “Principesa Ileana” (1949, la 17 ani!) şi Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1949 – 1953). Doctor în filologie la Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române (1 iunie 1951 – 1 februarie 2002). Teza de doctorat: “Evoluţia subordonării circumstanţiale cu elemente conjuncţionale în limba română” (1960), a primit premiul “Bogdan Petriceicu Haşdeu”. A avut un rol esenţial în analiza, normarea şi popularizarea diferitelor aspecte din gramatica limbii române, mai cu seamă în domeniul ortografiei. Lucrările ei, bazate pe o profundă pregătire şi cercetare ştiinţifică, îmbină rigurozitatea cu accesibilitatea, tradiţie în gramatică cu dinamica limbii române. În ultimii ani de viaţă, a pus accent pe colaborarea cu lingviştii din Republica Moldova, în vederea unificării normelor lingvistice. Autoarea lucrărilor:“Gramatica pentru toţi” (1986), “Probleme ale exprimării corecte” (1987), “Ortografia pentru toţi. 30 de dificultăţi” (1990), “Anglicismele în limba română actuală” (1997), “Cuvintele limbii române între corect şi incorect” (2001), “May we introduce the Romanian language to you?”/ “Faceţi cunoştiinţă cu limba română”/ “Connaissez le romain?” (2000/2002), “Studii de morfologie a limbii române” (2004), “Gramatica Limbii Române” (1966, cu Alexandru Graur şi Laura Vasiliu), “Crestomaţia romanică” – Vol. I (1962), Vol. II (1965), Vol. III (1968), “Studiu şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română” – 5 volume (1959-1969), “Formarea cuvintelor în limba română” – Vol I (1970), Vol. II (1978), Vol. III (1989); “Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (1982, cu Alexandru Graur), “Dicţionar de abrevieri şi simboluri” (1998), “Dicţionar enciclopedic ilustrat” (1999), “Istoria Limbii Române” (6 volume), “Enciclopedia limbilor romanice”, “Enciclopedia limbii române” [“Mioara Avram (1932 – 2004), distinsă fiică a Tulcei”, de Virginia Dima, Steaua Dobrogei].

** Macrea Mimoza s-a căsătorit (în anii ’50) cu locotenentul Mârţ, dintr-un tată german.

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în Partea a II-a: Dosarul Tulcei și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s