Capitolul XII: Secera şi Ciocanul

Sprijinit pe ocupaţia militară a teritoriului statal românesc de Armata Roşie, regimul comunist a fost impus treptat în România, întâi pe plan economic (prin introducerea ‘sovrom’-urilor) [1], apoi pe plan politic. Din acest ultim punct de vedere, prima “treaptă” a impunerii comunismului a fost pusă pe 6 martie 1945, când Petru Groza, liderul Frontului Plugarilor, a devenit prim-ministru. Pe 29 iulie 1947, în urma înscenării de la Tămădău [2], liderii Partidului Naţional Ţărănesc au fost arestaţi şi condamnaţi la închisoare pe viaţă (12 noiembrie 1947). Pe 6 noiembrie 1947, gruparea PNL-Gheorghe Tatărescu [3] a fost eliminată din Parlament şi Guvern. Fiind ultima piedică în calea instaurării depline a comunismului, monarhia a fost abolită prin abdicarea silită a regelui Mihai (30 decembrie 1947) şi plecarea acestuia în exil (3 ianuarie 1948). Din acel moment, a fost proclamată Republica Populară Română.

Pentru cetăţenii români cu o situaţie financiară bună, primul inconvenient simţit la instaurarea oficială a regimului comunist a fost reforma monetară prin care a intrat în vigoare al doilea leu românesc [4], iar băncile comuniste schimbau 20.000 de lei vechi pentru un leu nou, şi numai sume fixe. Chiar şi după un schimb bănesc inechitabil, bunicul meu încă mai avea doi – trei saci cu lei vechi în casa sa, bancnotele – neputând fi schimbate – pierzându-şi orice valoare. Din acest motiv, Mircea a fost nevoit să le dea foc.

            Ce pot să (mai) spun? Nu mai citez pe nimeni, ci vă voi spune doar că regimul comunist în România se va dovedi a fi un dezastru economic (resursele ţării au fost stoarse prin sovromuri) şi socio-politico-cultural (s-a instaurat un regim dictatorial ostil valorilor politice şi culturale române), cu condiţii de trai inumane, care, pentru România, se va dovedi a fi chiar mai rău decât războiul ce trecuse (!) …..

__________________________________________________________________________

1 = societăţi mixte româno-sovietice înfiinţate în 1945 în urma unui acord între România şi Uniunea Sovietică, semnat la Moscova pe 8 mai 1945, cu scopul oficial de a gestiona recuperarea datoriilor României faţă de Uniunea Sovietică. Au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate. Prin intermediul lor, au fost exploatate în masă bogăţiile naturale ale ţării (gaze, cărbune, metale, petrol, lemn, uraniu, chimicale) şi în general economia românească (transport, construcţii, asigurări, comerţ, filme).

2 = incident avut loc la 14 iulie 1947, după întinderea unei curse (de către poliţia secretă) unui număr important de fruntaşi PNŢ (oferirea ocaziei de a fugi în străinătate pe calea aerului), prin arestarea acestora de către autorităţile comuniste la aerodomul Tămădău. Deşi Iuliu Maniu, considerat “centrul întregii acţiuni” şi “ţinta principală”, nu a încercat să fugă din ţară împreună cu Ion Mihalache si alţi demnitari, a fost oricum arestat şi condamnat la închisoare pe viaţă (11 noiembrie 1947).

3 = PNL – Partidul Naţional-Liberal. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României în timpul regelui Carol al II-lea (1934 – 1937; 1939 – 1940), s-a afiliat conducerii comuniste drept “tovarăş de drum”. După ce a condus delegaţia română la Conferinţa de pace din Paris (1946 – 1947) ca Ministru al Afacerilor Străine (6 martie 1945 – 29 decembrie 1947), a devenit incomod pentru Partidul Comunist Român, care au început atacuri făţişe la adresa sa şi a grupării guvernamentale conduse de el. Prin adoptarea de către Comisia afacerilor externe din Parlamentul României a “moţiunii de neîncredere” faţă de activitatea sa (3 noiembrie 1947), toţi miniştrii guvernului său (inclusiv el) sunt demişi, fiind ulterior arestaţi şi întemniţaţi la Sighet (5/6 mai 1950).

4 = Primul leu a intrat în vigoare pe 22 aprilie 1867, în timpul domniei principelui Carol al României, ca unitatea monetară naţională. Dupa primul război mondial (1918), leul românesc intră pe panta inflaţiei. În 1947, s-a trecut la al doilea leu, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. În 1952, s-a trecut la al treilea leu (ROL), 1 leu nou fiind egal cu 20 de lei vechi.

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în Partea a IV-a: Perioada Comunistă și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s