Capitolul 6: Epidemia de malarie

În anii ’30, la Tulcea, s-a răspândit o epidemie de malarie [1], dinspre Delta Dunării. Populaţia se fereşte de ţânţarii de orice fel şi încearcă să ia măsuri pentru a-i îndepărta [2]. Temerea este faţă de posibila consecinţă fatală a captării bolii.

            Înţepată de ţănţar, bunicii mele îi este transmis sporozoarul parazit în sistemul sangvin. Simptomele imediate sunt frigurile bruşte, puternice, intermitente. În contextul epidemiei, Evdochia şi Vasile – temându-se că fiica lor (deja cu un organism plăpând) s-ar fi putut îmbolnăvi de malarie  – o duc imediat la spital. Boala fiind identificată şi confirmată, a fost internată şi tratată cu medicamente antimalarice. S-a vindecat.

__________________________________________________________________________________

1 = boală infecţioasă provocată de hematozoarul palustru (Plasmodium Malariae, transmis prin înţepătura femelelor ţânţarilor anofeli), caracterizată de puternice accese (tulburări bruşte, intermitente) de friguri, putând cauza febră, anemie, gripă şi (în cazuri severe) comă, ducând la moarte; paludism. Cuvântul provine din italianul, francezul “malaria”, germanul “Malaria”.

2 = Ex: punerea de plase pentru ţânţari (în prezent, se folosesc şi soluţii gazoase împotriva ţânţarilor, ori sunt eliminate bălţile pentru a le defavoriza climatul de viaţă).

Despre Tudor Vişan-Miu

Homo sum, humani nihil a me alienum puto.
Acest articol a fost publicat în Partea I: Copilăria și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s