Capitolul 3: Copilăria în Tulcea

În copilăria bunicii mele, “scena” este aproape întotdeauna oraşul Tulcea, iar cele trei figuri care sunt aproape mereu prezente sunt Vasile, Evdochia şi Lucica.

“Papa” este tatăl pe care Maria l-a iubit ca pe nimeni altcineva: când bunca mea făcea un lucru rău, el niciodată nu o certa, ci doar îi spunea, pe un ton blând dar sobru, să nu mai facă asta. În schimb, de la mama ei, primea o atingere neplăcută (plesnire peste faţă cu palma ori tragere de codiţele părului) pentru fiecare “boacănă” (materială ori verbală).

Între papa şi mama, era Lucica, un fel de guvernantă[1] fără studii. Nepoata unei femei de serviciu care făcea curăţenie prin împrejurimile casei Pavlovilor, ea nu avea mai mult de 12 ani când a fost angajată, la rugămintea bunicii ei, de Evdochia, drept menajeră, neputând merge la şcoala primară. O mare gospodină, foarte respectuasă, Lucia a fost îndrăgită de toată familia, fiind tratată ca “de la egal la egal” (stătea la masă cu familia, primea daruri în haine şi podoabe, i se vorbea pe un ton familiar, prietenesc).

Din acest “tablou” al copilăriei nu le putem uita pe mătuşi (tanti Anuşa şi tanti Maşa), celelalte servitoare (spălătoreasa “Babushka Varvara”) ori pe naşii de botez (soţii Coca), de asemenea naşi la nunta soţilor Covaliov. Amândoi erau români, dar de origine grecească. Soţul era şef la Administraţia Financiară din Tulcea. Soţii Coca (“Nanu” şi “Nana”, cum le spunea bunica mea) erau părinţii a trei fete, Tanţa, Maria şi Geta. Primele două, cele mai mari, au fost domnişoare de onoare la nunta lui Vasile şi Evodchia. Familia Coca, mai puţin Geta, venea adesea în vizită la familia Covaliov, de sărbători (14 iunie, ziua Mariei; 1 ianuarie, Sfântul Vasile; 1 martie, Sfânta Evdochia)…..

Bunica maternă, Ana Pavlov, este prezentă zi de zi. Vorbea numai rusă, iar acest grai îi era cunoscut bunicii mele. Nu cred că ştia pe-atunci Mărioara Vasilievna ce isprăvi a făcut bătrâna ei în Tulcea, alături de soţul Andrei Pavlov (construirea casei, înfiinţarea Bisericii Molocane de pe strada Traian, finanţarea cimitirului tulcean “Eternitatea”, împărţit între ortodocşi, molocani şi evrei)[2]. Tare ar fi vrut ea să mai trăiască câteva luni, s-o vadă pe nepoţica ei cea mai mică la grădiniţă. Dar, oricâte medicamente a luat (deşi îi displăceau tratamentele artificiale), nu şi-a putut prelungi viaţa: a murit în iulie, pe când bunica mea avea şase ani, fiind îngropată în cimitirul oraşului, pe parcela credincioşilor molocani.

În memoria stră-străbunicii mele, nici o “tabliţă memorială” atestând construcţiile ce le-a înălţat ea şi soţul ei nu a fost pusă, niciunde în Tulcea….. Fericit să fiu, că prin bunica mea au ajuns faptele lor cunoscute mie, cel născut la şase decenii după ce Ana Pavlov s-a stins din lume*!

…………………………………………………..

Notă: [*] Ana Pavlov a murit în jurul anului 1937. Eu m-am născut în anul 1995, deci la şase decenii după ce ea trecuse din această lume.

În treacăt fie spus, Maria Covaliov a urmat Grădiniţa nr. 1 (1937 – 1938), din apropierea Băncii Naţionale.

 


1 = femeie angajată pentru creşterea şi educarea în familie a copiilor.

2 = cimitirul comunităţii baptiste se afla în zona Bisericii Baptiste Betel, noua casă de rugăciune (construită între 15 iulie 1887 – septembrie 1988) fiind situată în mijlocul cimitirului, pe o ulicioară comunicând cu strada Traian (nr.45) [Cf. “Istoria Baptiştilor din România (1856 – 1989)”, Alexa Popovici, pag.95 – 96].

Reclame

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în Cartea B: Cronica Familei Pavlov, Partea I: Copilăria și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s