Capitolul i: Republica Democrată Moldovenească

În contextul Revoluţiei Ruse din 1917, pe 15 decembrie, Sfatul Ţării[1] a proclamat Republica Democrată Moldovenească, prezidată de Ion Inculeţ (1917 – 1918), republică autonomă care ar fi trebuit să facă parte din viitoarea Repubică Federativă Democrată Rusească[2] (acest lucru nu s-a mai întâmplat).

În condiţiile anarhiei provocate de Revoluţia Bolşevică, pe 14 ianuarie 1918, două divizii ale Armatei Ruse aflate în retragere prin Basarabia au început să jefuiască şi să omoare populaţia locală, ocupând Chişinăul. Neputându-şi comanda regiunea din subordine, generalul Dimtirie Scherbachev a cerut ajutorul Armatei Române, care a pus capăt domniei sovietice de trei zile în Basarabia (la 16 ianuarie 1918).

Datorită acestui aspect şi a proclamării Ucrainei independente (la 22 ianuarie 1918) – rupându-i orice legătură cu Rusia, Republica Democrată Moldovenească şi-a declarat independenţa (6 februarie 1918) şi, după semnarea armistiţiului dintre Puterile Centrale cu Ucraina şi R.S.S.F.R.[3] (Tratatele de Brest – Litovsk, la 9 februarie, respectiv, 3 martie 1918), Sfatul Ţării a proclamat unirea cu Regatul României (9 aprilie 1918, cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă şi 36 reţineri).

Presupun că străbunicul meu a fugit din Basarabia în timpul ocupaţiei Chişinăului din ianuarie 1918; oricum, ştim că şi-a părăsit “ţara” în mod ilegal. Mama lui a rămas: îşi iubea prea mult pământul natal, iar inima, sufletul şi conştiinţa nu o lăsau să-şi părăsească casa. Vasile a fugit în Regatul României, probabil pe Dunăre. Timp de trei luni (24 ianuarie – 9 aprilie 1918), nici nu s-ar fi putut reîntoarce în Republica Moldovenească: hotarele nu erau libere.

În ce condiţii, nu cunosc, dar Vasile s-a stabilit în cel mai apropiat oraş românesc: Tulcea. După unire, în ciuda deschiderii hotarelor, nu s-a reîntors în Ismail, ba chiar a încercat să-şi aducă mama în Dobrogea. Ea n-a vrut. Şi nici nu s-a putut. De ce? Pentru că autorităţile n-or fi vrut ca emigrantul ce-a plecat să ia cu el şi pe cea autohtona rămasă: de facto, nu se putea.

“Basarabia dintre Nistru şi Prut”……”leagănul autentic al civilizaţiei româneşti”? (“este” l-a pus Dimitrie Cantemir, dar l-au scos ţariştii în 1812, iar sovieticii după ei, în 1940, înlocuindu-l cu puncte de suspensie şi un mare semn de întrebare).

 


2 = parlamentul guberniei Basarabia până la proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti, iar după aceasta, organul legislativ al noii republici, până la unirea cu Regatul României în 1918.

3 = propusa formă de guvernământ a Rusiei în continuarea Revoluţiei din 1917. A fost declarată pe 19 ianuarie 1918 şi dizolvată în aceeaşi zi.

3 = Republica Sovietică Socialistă Federativă Rusia (înfiinţată în 1917), care ulterior a intrat în componenţa Uniunii Sovietice (1922). Se întindea pe teritoriul Republicii Ruse (1991) de astăzi.

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în Cartea C: Istoria lui Vasile a Mariei Covaliov și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s