Capitolul III: Mersul la Şcoală

Bunicul meu avea 6 ani când a trebuit să-şi pună „rucsacul” pe spate, şi să o ia pe drumul cunoaşterii.

            Având aceeaşi vârstă cu vărul său, Niculae, fiu lui Călin, Mircea a început şcoala odată cu el. Bunicul meu şi-a început primele clase în satul Ologi, deoarece, în satul lor, Secara, nu exista şcoală. Nici eu nu pot să-mi imaginez cât de greu îî era lui Mircea să meargă în fiecare zi la şcoală în satul Ologi, care era la o distanţă de 3 kilometri de satul Secara. Mircea trebuia să traverseze râul Călmăţui [1], peste care era montat un pod destul de firav.

            Mircea şi Niculae străbăteau acest drum împreună cu colegii lor de şcoală din satul Secara, care erau mai mari ca el. Partea “frumoasă” [sic!] era că exista o rivalitate dintre copii din satul Secara care mergeau să înveţe în satul Ologi şi copii din aceast sat. Aproape în fiecare zi, după plecarea de la şcoală, copii din satul Secara erau fugăriţi de copii din satul Ologi, până la râul Călmăţui. Pe cealaltă parte a râului, copii din satul Secara strigau: “Ologenii, vai de ei, mămăliga din căldare, fac un pol [2] şi cinci parale [3]”.

            Totuşi, bunicul meu nu străbăteau 3000 de metrii degeaba. Acesta învăţa foarte bine, devenind chiar şef de clasă. Niculae, în schimb, era puţin mai obraznic, şi făcea lucruri care nu îi conveneau lui Mircea. În lipsa învăţătorului, Mircea era însărcinat cu menţinerea disciplinei în clasă (era un aşa-numit “general armat”), şi încerca adesea să îl potolească pe Niculae şi, cu multă greutate, îl lovea cu nuiaua [4]. Fireşte, nu dura mult până se împăcau. Mircea a ţinut foarte mult la vărul său, şi-i spunea mereu: “Noi trebuie să mergem la şcoală să învăţăm, ca să devenim şi noi oameni, nu să rămânem boi”. Adevărată-i vorba din popor,“Ai carte, ai parte”. 

“Teanc de cărţi” (desen de Mihai Vişan-Miu)

_______________________

1 = afluent al Dunării, care traversează judeţul Olt şi Teleorman. Are ca afluenţi râurile Călmăţuiul Sec, Urlui şi Sohodol.

2= monedă de metal valorând 20 de lei, care a circulat în România. Cuvântul provine din rusescul “pol”.

3 = (o para) mică monedă turcească de argint care a circulat şi în ţările româneşti; a devenit mai târziu o monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi şi, după dispariţia monedei, cuvântul “para” va căpăta sensul de ban de valoare mică, neînsemnată. Cuvântul provine din turcesul “para”.

4 = vergea lungă, subţire şi flexibilă, obţinută dintr-o tulpină sau dintr-o ramură de copac. Cuvântul provine din latinul “novella”.

5 = “general armat” este expresia folosită de Barbu Ştefănescu Delavrancea pentru a descrie “monitorii clasei”, elevi buni la învăţătură însărcinaţi cu menţinerea ordinii în clasă (“Domnul Vucea”). În “Mara” lui Ioan Slavici, această funcţie este deţinută de sârbul Costi Balcovici, “general armat” sub dascălul Blăguţă.

Despre Tudor Vişan-Miu

Sunt un tanar cu preocupari intelectuale. Principalele mele domenii de interes: istoria, genealogia, memorialistica, literatura, lingvistica, economia, politica, filosofia, teologia. Legat de aceste domenii: cred ca istoria este o forma de a invata despre oameni, ca fiecare persoană are origini familiale ce merita aflate si ca "o viata capata mai mult sens atunci cand este scrisa". Iubesc cartile. Cred ca a scrie corect in propria limba este o dovada de patriotism (nu am putut-o face in acest profil deoarece Gravatarul nu accepta diacritice - n.m.). Am o viziune social-economica "de dreapta". Cred ca "treburile publice" sunt o chestiune de interes general, dincolo de "partea scandaloasa" ce prea adesea însoteste administrarea lor. In privinta formei de guvernamant a Romaniei, sunt sustinatorul unei monarhii constitutionale. Consider democratia si capitalismul cele mai bune sisteme inventate pana acum de catre om. Filosofic, ader la modernitatea clasica. Religios, sunt un crestin fundamentalist si conservator. ”Primeste deci darul meu, care ti-a fost adus, fiindca Dumnezeu m-a umplut de bunatati si am de toate” (Geneza, 33:11)
Acest articol a fost publicat în Partea I: Copilăria și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Capitolul III: Mersul la Şcoală

  1. Alex(andra) zice:

    De ce Mircea nu incerca sa negocieze cu Niculae?
    Bataia nu e buna la nimic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s